Copilul si marea:

Close:

Light trace:

Life drops:

Wanna come?

Bench with a view:

Barca:

La Marea Verde (nu Rosie ):

Toate panzele sus!

Sungrass:

(acum realizez ca numele blogului si starea mea au ceva in comun azi e o zi a coincidentelor…)

Blogul e asta si mi l-a trimis aseara Mari, dupa ce l-a gasit si ea “intamplator”, citind un ziar pe care nu-l citeste aproape niciodata. Acolo, Laura Campean povesteste aventura ei in Picaranga, un paradis din Bahia, Brazilia – gasit, cum spune si ea, dupa ce mai intai a inceput aventura descoperirii paradisului interior. Din Adevarul mi-a placut mult Oda pentru Margarita.

* De asemenea, aseara am dat din nou peste pozele din Peru, asa ca starea mea plutitoare are cauze multiple si combinate…

Mare parte din sentimentele astea s-au pastrat chiar si acum, cand atat de multe s-au schimbat, cand nu mai ies din casa, ci din bloc, nu mai merg pe jos, ci cu masina, nu mai ies cu bunica mea, ci cu fiul meu, nu mai am o lumanare simpla cu un disc de carton decupat in jur – ci una speciala de Inviere, cu capacel de metal deasupra.

Mai stiu si ce altceva aduce lumina pe fetele oamenilor pe langa care trecem: Bogdan, cantand cu foc “Creste, creste iaaaarba verde / Ciocarlia NUUU se pierde…” – in timp ce copacii – infloriti – par ca au inceput sa ia lumina direct din cer.

Imi lipseste totusi bucuria calda a recunoasterii unor feţe cunoscute printre cei cu care impart temporar curtea unei manastiri – lucru care ma face sa ma gandesc ca probabil un sfert de viata mai tarziu voi locui intr-un loc unde oamenii se stiu pe nume unii pe altii si-si impart si zambete odata cu “lumina”… Mada zice ca n-ar fi rau de asemenea sa folosim noaptea asta ca sa meditam la sensul vietii (si mortii) si sa se amintim de puterea pe care o avem pentru a invia. Bogdan zice, in curtea manastirii,  “o sa stam aici pana ne trezim!”.

Pana atunci, pana una alta, noaptea asta mi-a amintit cuvintele unui proverb chinezesc drag mie: “decat sa blestemi intunericul, mai bine-aprinzi o lumanare!“.

Imi place sa citesc ce scriu barbatii despre femeile “lor” sau despre cele care ii marcheaza cumva; imi place sa-mi imaginez cum arata femeile din spatele melodiilor care imi plac (femeia din “growing up beside you“, femeia din “zambetul tau de dimineata“, cea din “cantec pentru ea“…).

Imi place, fiindca ma face sa ma privesc din exterior cumva. Si fiindca ma face sa ma intreb intotdeauna cum ar fi sa fiu femeia aceea pentru cineva…

Viata mea e o colectie de momente minunate, magice, de care o sa fiu foarte incantata cand o sa mor.

Problema e ca nu vreau sa astept pana atunci. Vreau sa fiu incantata ACUM. Daca se poate, pe masura ce se intampla…

Adica exact asa:

… numai ca INVERS.

Respectiv un set cana + ceainic (ca tot spuneam ca am prea multe cani…)

… cu dedicatie :->

…care se potriveste foarte bine cu agenda mea pentru 2010. In care agenda pentru 2010 se afla lista mea de dorinte. Inclusiv asta:

… de implinirea careia Laura este de asemenea responsabila .

Poate ca darul tau pentru Univers, draga La,  este sa gasesti motive de bucurie pentru oameni. Poate ca asta ar trebui sa fie urmatorul tau servici. Si poate ca acolo ar trebui sa fim colege. Poate mai mult decat acum.

S-ajung unde mi-e dor

La tine-as vrea sa vin”

La tine-as vrea sa vin…

Pentru noi, ceilalti:

A aparut noul numar din Catalogul Universului si pana acum am ales asa:

• o excursie in Peru (asta s-a pastrat din catalogul trecut);

• un training cu Nik la Balea Lac;

• un sejur cu Roxana la Bora Bora. De fapt poate fi si alta insula, doar ca pe mine ma amuza la culme numele (imi vine sa rad incontinuu cand il pronunt).

• un Paste acasa la familia Vaman in 2013, cu multi copii si iepurasi

(da, stiu, de Paste finii vin la nasi, da’ treaca de la noi, ca ei au pian acasa);

• un RAV 4 (“she’s a beauty!”…). Am mai spus: o pata am pe masina asta. Da’ ziceti si voi daca degeaba…

• si un private jet . Ok, ok, nu tin musai sa fie “al meu”. Ajunge sa am acces la el cam… oricand ;;)

Sa-mi pot plimba si prietenii . Cei care nu se tem sa zboare cu avionul.

Mai vrea cineva ceva? Ca maine trimit comanda …

“pentru că aşa!“