Irina Şubredu

Imi place intotdeauna, in filme (in special in cele de dragoste, dar nu numai), sa urmaresc secventele care spun povestea unei femei, asa cum e vazuta ea de catre un barbat. Uneori secventele astea nu au dialoguri, sunt franturi de imagini cu fundal muzical siropos sau furios sau depresiv; succesiuni; momente; cand se trezeste si-si aseaza parul ciufulit; cand invarte lingurita in cafea; cand vorbeste cu cineva, se plimba, zambeste sau dimpotriva; cand se gandeste, cand se framanta, cand viseaza cu ochii deschisi.

Imi place sa citesc ce scriu barbatii despre femeile “lor” sau despre cele care ii marcheaza cumva; imi place sa-mi imaginez cum arata femeile din spatele melodiilor care imi plac (femeia din “growing up beside you“, femeia din “zambetul tau de dimineata“, cea din “cantec pentru ea“…).

Imi place, fiindca ma face sa ma privesc din exterior cumva. Si fiindca ma face sa ma intreb intotdeauna cum ar fi sa fiu femeia aceea pentru cineva…

Viata mea e o colectie de momente minunate, magice, de care o sa fiu foarte incantata cand o sa mor.

Problema e ca nu vreau sa astept pana atunci. Vreau sa fiu incantata ACUM. Daca se poate, pe masura ce se intampla…

Doamne, cum as mai vrea sa vina cineva si sa scoata din capul meu cele 3 – 4 idei de posturi care mi se invart zilele astea prin cele 3 livre de materie cenusie dintre urechea stanga si cea dreapta – si sa le puna in forma citibila pe care le-as da-o daca mi-as fi revenit dupa ziua de duminica.

Adica exact asa:

… numai ca INVERS.

De la Lise stiu ca fiecare persoana este responsabila de ceea ce face, spune, simte si gandeste. Prin urmare Laura este responsabila de urmatoarele:

Respectiv un set cana + ceainic (ca tot spuneam ca am prea multe cani…)

… cu dedicatie :->

…care se potriveste foarte bine cu agenda mea pentru 2010. In care agenda pentru 2010 se afla lista mea de dorinte. Inclusiv asta:

… de implinirea careia Laura este de asemenea responsabila .

Poate ca darul tau pentru Univers, draga La,  este sa gasesti motive de bucurie pentru oameni. Poate ca asta ar trebui sa fie urmatorul tau servici. Si poate ca acolo ar trebui sa fim colege. Poate mai mult decat acum.

“De-as fi pasare sa zbor

S-ajung unde mi-e dor

La tine-as vrea sa vin”

La tine-as vrea sa vin…

AVERTISMENT: cine sufera de ameteli, criticism acut sau neincredere cronica, sta prea rau cu inima sau prea bine cu ironia, este rugat sa se uite in alta parte.

Pentru noi, ceilalti:

A aparut noul numar din Catalogul Universului si pana acum am ales asa:

• o excursie in Peru (asta s-a pastrat din catalogul trecut);

• un training cu Nik la Balea Lac;

• un sejur cu Roxana la Bora Bora. De fapt poate fi si alta insula, doar ca pe mine ma amuza la culme numele (imi vine sa rad incontinuu cand il pronunt).

• un Paste acasa la familia Vaman in 2013, cu multi copii si iepurasi

(da, stiu, de Paste finii vin la nasi, da’ treaca de la noi, ca ei au pian acasa);

• un RAV 4 (“she’s a beauty!”…). Am mai spus: o pata am pe masina asta. Da’ ziceti si voi daca degeaba…

• si un private jet . Ok, ok, nu tin musai sa fie “al meu”. Ajunge sa am acces la el cam… oricand ;;)

Sa-mi pot plimba si prietenii . Cei care nu se tem sa zboare cu avionul.

Mai vrea cineva ceva? Ca maine trimit comanda …

ah, şi mai vreau două fotolii comode, nişte cola rece şi o balustradă de pus picioarele.

“pentru că aşa!“

Mi-a picat fisa azi.

Nu cand am revenit in Bruxelles, unde datorita Madalinei m-am simtit ca acasa; nu cand ma plimbam pe stradutele “neturistice” ale Amsterdamului, admirand fiecare canal ca si cum ar fi fost primul, amintindu-mi de cate ori mi-am spus “eu o sa merg sa vizitez Amsterdamul”.

Nici macar cand inspiram minunile insorite aflate la fiecare pas in Keukenhof – “gradina de flori a Europei” – la care visez din 2007 toamna.

Abia cand faceam poza in fata Erasmus Bridge din Rotterdam mi-am amintit cum imi dorisem sa vad orasul asta inca de cand fusese Gianina bursiera Erasmus aici.

Atunci abia mi-am dat seama (din nou) ca mi se implinesc dorinta cu dorinta, vis cu vis. Cineva, acolo in laboratorul de prelucrare a Jinny Joes’urilor din Emul Aranigami isi face treaba bine…