Și cum stăteam eu cu rezoluția asta în minte (cum că vreau un 2019 cu mai mult scris în el), mi-am dat seama că n-o să vină zâna măseluță să scrie în locul meu. I know, right? Și pentru că nu am apucat să vă spun încă despre beletristica cea mai frumoasă (pentru mine) de […]
Observ că n-am mai scris de fix o lună. Şi prima poveste din 2015 hai să fie tot despre cărţi. Despre cărţile pe care le-am citit anul trecut. 150 la număr, ceva mai multe decât în 2013. Ceva mai puţine decât se putea, probabil. Dar nu cu mult… Tot Goodreads mă ajută cu restrospectiva. Văd […]
În ianuarie 2012 îmi promiteam (împinsă de la spate de sis) să citesc o carte pe săptămână. Treabă pe care – surprinzător – am dus-o la bun sfârşit. Ca urmare, în ianuarie 2013 mi-am zis că proiectul merită repetat. Which I did. Twice. Mi-am petrecut anul 2013 printre cărţi. Printre 107 cărţi, dacă mă uit […]
Marea “originalitate” a titlurilor de postări (cu cărţi) vine din încercarea de a găsi ceva comun între nişte cărţi care n-au altceva în comun cu excepţia faptului că au fost citite – cronologic, unele după altele. De ce au fosti citite în această ordine cronologică, ei, aceasta este o altă poveste şi are ceva şanse […]
Fiindcă mi-au rămas nişte datorii din urmă (la poveştile despre cărţi mă refer) şi fiindcă am auzit că să ai datorii nu-i prea bine, să fac repede un rezumat, zic. Avem, aşadar – dintre nepovestite: Cartea 17: În caz de fericire a lui David Foenkinos. Nici nu mai ştiu de ce am citit-o În afară […]
…este o carte aproape tristă despre nişte scrisori vorbite de către o mătuşă care s-a sinucis – descriind douăzeci de poze unei nepoate nevăzătoare care deja murise (deşi mătuşa nu ştia asta). Ploaia înainte să cadă este o carte a lui Jonathan Coe, a cărui “Casa somnului” am citit-o fără s-o pot închide sau lăsa […]
Ok. Asta nu-i o carte “de o săptămână”. Dar e o carte. Şi a mai trecut o săptămână. Şi cumva zâna bună care-mi scrie mie postările e în concediu de odihnă. So there it goes. S-a întâmplat (odată cu “Oscar şi tanti Roz“) să îmi placă fulgerător Eric-Emmanuel Schmitt. Însă numai după ce am citit […]
“De-abia când a cunoscut-o pe Eva a avut cu cine să discute despre chestiile lui chinezeşti şi a fost foarte surprins să afle că doi oameni pot fi interesaţi de aceleaşi lucruri”. “Cred că am stat mai bine de o jumătate de oră acolo, în faţa magazinului “Paradise Stores”, ţinându-ne în braţe şi gândindu-ne fiecare […]
