You are here: Home > 1 carte pe saptamana, alegeri, Atitudini, Carti, Educatie, liste, MEDITATII, Resurse > The spoonful of magic

The spoonful of magic

books1

M-am împrietenit cu cărțile cam de când eram la grădiniță. Sunt nepoata a doi bunici cititori de cărți. Bunicul matern a construit cred că prima bibliotecă pe care am văzut-o și de la el am luat prostul obicei de a scrie pe cărți. Bunicul patern a fost cel care m-a dus într-o bibliotecă publică prima dată, în spate, printre rafturile cu cărți, nu în față, la sertarele cu fișe.

În clasele primare mergeam cu părinții săptămânal și împrumutam cărți de la biblioteca “orășenească” (Moș Bărbuță în Cosmos și Moș Bărbuță în împărăția apelor au fost printre primele împrumutate).

Școala era cât pe ce să-mi strice educația, so to speak; în liceu n-am citit aproape nimic din biliografia obligatorie (sorry, doamna dirigintă!) – deși tot am reușit cumva să fiu olimpică la limba română. Am avut în schimb norocul să am în clasă un (un!) coleg cititor serios (yeah, it’s you, Nicholas) – care a pus bazele educației mele SF și căruia am reușit să-i rătăcesc niște cărți (mă mir și azi că încă mai vorbește cu mine după episodul ăla).

books6

Un alt moment de cotitură a fost 2011, când Sis a zis într-o dimineață (era în mare vogă ceva blog numit o carte pe săptămână): “Pariu că nu poți citi o carte pe săptămână“. Sau: “pariu că te depășesc la citit o carte pe săptămână“. Sau altceva la fel de matur. Și pariu a fost. Turnându-mi o cană cu ceai cald, mă întorc spre ea și îi mulțumesc pentru dimineața aceea.

books7

Ce vreau să zic, de fapt?

Că cititul a devenit prietenul meu din nou, mai mult decât în 2011, mai mult decât în 2012, mai mult decât a fost în liceu.

Că cel mai drag îmi e să caut cărți care cred că s-ar potrivi oamenilor care mă întreabă ce să citească (sau ce să dăruiască).

Că prețuiesc ca pe nu-știu-ce momentele când primesc prin poștă de la Laura semne de carte cu Blogul unei cititoare de cursă lungă, sau când Ana Nicolau comentează la vreun share de carte de-al meu sau când – dacă îmi place vreo carte recent tradusă de Publica știu pe cine să mă duc să felicit. Că am cu cine să comentez Nobelul pentru literatură sau Man Booker Prize-ul. Că dacă îmi scapă vreo noutate apărută la noi, are grijă Andreea să-mi trimită link. Că de cărțile foarte bune în limba engleză (Psihologie, Neuroștiințe, Economie, etc.) se ocupă Laurențiu (frate, ar trebuie să-mi iau un an sabatic ca să pot citi tot ce-mi trimiți! Pls don’t stop, totuși :D).

books2

La finalul lui 2015 s-a întâmplat totuși ceva. M-am dat cu un pas în spate. Mi-am propus să nu-mi mai propun un “target”. Mi-am propus să-mi dau timp să citesc cărțile complicate pe care le tot amân de nu știu când. Complicate și lungi. Lumea văzută de Garp e începută de 1 an jumate. Sticletele stă pe raft de toamna trecută. Alias Grace mă așteaptă și ea.

Mi-a ieșit treaba asta numai pe jumătate. Am citit Gena egoistă (pe raft de 1 an jumate). Am citit Peak în engleză, cu pixul în mână (mi-a luat cam 3 săptămâni). Am citit De ce e Darwin important și Incognito – tot cu pixul în mână. Dar nu mi-a ieșit până la capăt. Am Odiseea umană începută din februarie. Am Christakis începută din mai. Sunt cărți minunate. Dar nu se citesc ușor. Și nu se citesc repede.

Așa că starting today, consider încheiată întrecerea mea cu mine de a citi multe cărți în 2016. Mă opresc cu număratul la 200. E un număr frumos, rotund.

books3

E timpul pentru partea cu sit back and relax din citatul lui Dr. Seuss. Îmi dau seama că spun asta cu 2 săptămânii înainte de Gaudeamus. Dar mi-o asum.

Mă așteaptă Geografia intimă a femeii. Mă așteaptă Cei mai deștepți copii din lume. Meryl Streep. Centrul nu se mai poate susține. Curajul de a fi vulnerabil. Gafele strălucite. Superprognoze. Poate Anatomia unei imposturi.

Aș reciti Umanii. Aș reciti Îți voi dărui soarele. Aș reciti Durere, Scânteia. Mă așteaptă s-o termin Mințile lui Billy Milligan.

V-aș mai povesti ce am citit frumos și bun anul ăsta. (În curând, zic eu).

So, hai să facem niște ceai, să ne punem în picioare niște șosete pufoase și să – era să zic citim. Să vorbim despre cărți. Încep eu cu un link către 100 și ceva de capsule de câte 3 minute cu rezumate isteț făcute ale unor cărți importante, care ne pot face mai deștepți (am urmărit doar Gena egoistă și Teoria motivației de Maslow, sunt bine făcute și au extras esențialul). (Mulțumesc pentru link, Alis!).

Related Posts with Thumbnails

Tags: , , ,

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

5 Responses to “The spoonful of magic”

  1. Eliana says:

    Abia aștept ca după ce mă veți cunoaște mai bine să-mi recomandați și mie câteva cărți în care să mă regăsesc :)). :D Cu siguranță aveți gusturi foarte faine, sunt încântată de postările de pe blog. Keep going :) !

  2. Sim F. says:

    Eu atâta zic: Lumea văzută de Garp ne însoțește de la o chirie la alta și asta nu e genul de carte pe care să o cari de la o chirie la alta, mai ales dacă e ediția cu coperți cartonate. La una dintre mutări ne-am lăsat seduși de un Kindle, cam toate cărțile în format fizic au ajuns la anticariat sau cunoscuți, dar Garp is there. Deci s-o citești! :D

  3. irina says:

    Eliana, iti pot recomanda si acum :) . Lasa ca data viitoare cand te vad o sa te intreb ce iti place sa citesti.

  4. irina says:

    Sim, stiu ce zici. E foarte frumoasa. Am citit cam jumatate. Dar frate, ma dor mainile. Tre sa o citesc cu o masa in fata. (Am tot editia cu coperti cartonate). Dar e pe lista. Revin la ea curand :) .

  5. […] întregi lui Bogdan și i-a plăcut mult. Este una dintre acele cărți despre care vă spuneam aici că am nevoie de tihnă ca să le termin. “De la viața în copaci la înțelegerea […]

Leave a Reply

CommentLuv badge