You are here: Home > 1 carte pe saptamana, Carti, Psihologie, recomandari > Anul meu printre cărţi, take 2

Anul meu printre cărţi, take 2

Observ că n-am mai scris de fix o lună.

Şi prima poveste din 2015 hai să fie tot despre cărţi. Despre cărţile pe care le-am citit anul trecut. 150 la număr, ceva mai multe decât în 2013. Ceva mai puţine decât se putea, probabil. Dar nu cu mult…

Tot Goodreads mă ajută cu restrospectiva. Văd că am avut 13 cărţi de cinci stele (deşi cred că e posibil să fi fost cam zgârcită pe alocuri…). Majoritatea au fost de 4 stele şi numai 5 de două.

Să le luăm, ca şi anul trecut, pe bucăţele.

La capitolul psihologie, avem: Ce putem şi ce nu putem schimba, a lui Martin Seligman, Factorul noroc a lui Richard Wiseman, Exerciţii de meditaţie pentru depăşirea depresiei, de Jon Kabat-Zinn & co, Arta de a făuri oameni, de Virginia Satir, De ce el? De ce ea?, de Helen Fisher şi musai musai Redirect a lui Timothy D. Wilson. Merge chiar şi Codul talentului de Daniel Coyle.

La capitolul poveşti de viaţă (aka memorii şi jurnale), my all year favorite sunt Scânteia - povestea unei mame care a crescut un geniu, de Kristine Barnett (cartea la care am plâns în tren, remember?) şi desigur Dulcele bar, de John Joseph Moehringer. Dar mi-au plăcut şi Eu sînt Malala - povestea Malalei Yousafzai, M-am născut într-o zi albastră, de Daniel Tammet şi chiar şi Un an la malul mării, de Joan Anderson.

Dintre cărţile pentru copii citite băieţilor, cel mai mult mi-au plăcut: Minunea de R. J. Palacio (e o carte puternică şi sensibilă pe care o recomand cu drag părinţilor care îşi doresc să-i înveţe pe copiii lor empatia) şi Marele Uriaş Prietenos – evident, Roald Dahl. Dar şi cărţile cu George şi Universul, Întrebări mari de la cei mici la care răspund oameni importanţi - de Gemma Elwin Harris sau  Tom Inimă-Curată, de Ian Beck.

Beletristica frumoasă a acestui an cuprinde minunatele: Istoria iubirii, Chocolat şi Limbajul florilor. Sunt cărţi senine, pentru starea de bine, cărţi care îmi încălzesc inima numai când mă gândesc la ele.

Cărţile incredibil de triste, dar minunate: Singurătatea numerelor prime, Lumina dintre oceane, O viaţă de rezervă sau Vânătorii de zmeie. Sunt cărţi care mi-au frânt inima, dar care cumva m-au făcut să-mi văd viaţa într-o lumină mai caldă şi mai blândă.

Cărţile ciudate şi frumoase: Miss Peregrine, Lumea ce va să vină  şi Oceanul de la capătul aleii. Sunt cărţile care m-au făcut să colind cu inima peisaje care nu ştiam că există.

Şi cărţile pline-cu-de-toate: Inima cusută, A treisprezecea poveste, Semnătura tuturor lucrurilor. Cărţile care m-au transportat pentru o vreme într-o altă lume, în lumea lor.

Mi-e drag să mă uit înapoi la anul meu printre cărţi. Mi-s dragi până şi cărţile proaste pe care le-am citit. Iar pe cele bune le păstrez în minte cu drag, ca pe nişte uşi secrete, ca pe nişte lumi, ca pe nişte străzi pe care altfel nu aş fi călcat niciodată.

Mi-e drag să mă uit la oamenii din jurul meu care citesc (mi se pare că sunt tot mai mulţi şi asta mă bucură). Mi-e drag să vorbesc cu ei despre cărţi. Cu Sis, evident. Cu Tata. Cu Mari, cu Crina, cu Ines. Cu Andreea, care face mişto de mine, care-mi recomandă cărţi creepy (dar şi unele frumoase, din când în când). Cu Cris şi cu Mădălina de la Librarium. Cu Nicu, care mă ceartă că nu citesc mai mult SF. Cu Diana, cu Alma, cu Cristina.

Încă mă surprinde când primesc întrebări despre care e secretul cititului şi despre când am timp. (Nu e niciun secret. E un obicei. Obicei înseamnă câte puţin în fiecare zi). Sunt oameni care aleargă la maratoane pentru care se pregătesc tot anul (şi care au admiraţia mea neţărmurită).

Cititul e maratonul meu, cred.

Related Posts with Thumbnails

Tags: , , , ,

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

Leave a Reply

CommentLuv badge