You are here: Home > alegeri, Atitudini, calatorii, despre VIATA, Dragoste, evenimente, oameni, Psihologie, recomandari, relatii > Serios

Serios

Stau cu foaia alba-n fata si ma tem c-o sa se verse de-odata pe ea o postare super-serioasa, cu linii drepte si hotarate si fara niciun pic de zambet, asa cum au fost zilele astea.

Pe de alta parte, partii celeilalte din mine, care se joaca tot timpul, chiar si atunci cand lucreaza, care creeaza chiar si atunci cand reproduce formulare, care face misto chiar si atunci cand vorbeste cu persoane importante si severe, i-ar placea sa faca o pauza, macar acum, macar aici. Asa cum in sesiune, pe vremuri, citeam povesti, asa cum in cele mai aglomerate perioade, ma duc in mijlocul zìlei sa ma plimb in parc, asa cum cand sunt stresata pictez.

Cum sa explici oamenilor ca cele mai bune lucruri se intampla cand pui pe hartie lucruri care te pasioneaza si pe care le-ai face oricum? Ca da, primesti acum, insa inainte de asta ai dat, intr-una, in mod repetat? Ca ceva ce pari ca faci cu usurinta si cu ochii inchisi are nevoie de sute de repetitii, incercari si erori, emotii si indoieli si ca daca nu esti dispus sa faci acele sute de repetiti, nu ai cum ajunge sa faci cu usurinta si cu ochii inchisi ceea ce faci? Ca pasul sigur pe care il ai acum vine dupa zeci de poticneli, ca optimismul cu care incurajezi acum pe altii provine din multe situatii fericite prin care ai trecut, precum si dintr-o multime de situatii nefericite pe care te-ai decis sa le privesti intr-un mod fericit? Ca lucrurile bune care ti se intampla au legatura, poate, si cu faptul ca nu vorbesti intr-una, fara oprire, numai despre lucrurile urate, despre nedreptati si tradari, despre atrocitati si orori sau pur si simplu despre fapte mici si meschine? Cum sa explici ca pentru a avea experiente nemaiintalnite, e nevoie sa ai un curaj nemaiintalnit; curajul sa risti – si sa castigi; dar si sa risti sa-ti julesti genunchii si sa expui fragmente mici si dureroase de suflet – care ar putea sa fie si mai tare ranite? Cum sa explici ca nu poti lucra bine decat cu oameni pe care-i iubesti, ca proiecte mari poti face ca urmare a unor prietenii mari, ca studentii de azi care iti sunt apropiati ca niste copii sunt absolventii de maine care vor oferi internshipuri si poate sponsorizari si cu care vei face parteneriate – dar ca MAI INTAI exista dragostea, prietenia, apropierea, mai intai plantezi seminte si ingrijesti rasadurile si pe urma te duci cu cosul sa culegi roadele… Cum sa spui asta fara sa sune descurajator, critic, moralizator, sau cel putin deplasat si “gresit”?

Damn, a iesit o postare serioasa, cu linii drepte si hotarate si fara niciun pic de zambet, asa cum au fost zilele acestea. Cu toate astea, mi-s dragi si Marian si Ilinca, mi-e draga de nu mai pot Cristina, am toata admiratia pentru Florin, imi place la nebunie Ildiko, am o simpatie speciala pentru entuziamul Roxanei si un jos palaria pentru curajul Monicai, si bineinteles o atitudine protectoare fata de Jojo.

Dar poate ca partea vesela si optimista din mine, cea care se joaca si cand lucreaza si care e mereu rabdatoare si incurajatoare, are de asemenea nevoie sa ia cate o pauza. Macar acum, macar aici.

Related Posts with Thumbnails

Tags: , , ,

  • Digg
  • Del.icio.us
  • StumbleUpon
  • Reddit
  • Twitter
  • RSS

4 Responses to “Serios”

  1. Cristi says:

    Imi pare rau, dar se vede Universul printre randuri. Poate ca nu la fel de vesel ca de obicei, dar Universul zambitor nevertheless.

  2. irina says:

    @Crisi: si de ce iti pare rau? 🙂

  3. Cristi says:

    @Irina: este o exprimare menita sa accentueze faptul ca nu cred in concluzia ta din postare si nu are scopul de a aduce vreun prejudiciu imaginii Universului 😀 Dar stiai asta deja…

  4. irina says:

    @Cristi: concluzia mea din postare este ca uneori Universul este cat se poate de serios, ca nu exclude multa munca si implicare, ca faptul ca nu ai rezultate uneori poate fi TOCMAI din cauza de implicare insuficienta, dragoste insuficienta, incredere insuficienta (sau ciocolata insuficienta, daca iti mai amintesti mesajul acela…). Nu aveam nimic cu Universul, aveam cu oamenii mai degraba 🙂 . Iar daca nu stiai asta deja, sper ca stii acum.

Leave a Reply

CommentLuv badge