Irina Şubredu

Mirari Blog

Archive for June, 2010

On parenthood: other points of view

Ca tot m-a acuzat Dia ca de obicei scriu “so damn cheerful”, m-am decis sa impart cu voi emotia altor feluri de a te uita la experienta de a fi parinte.

Philip Larkin: This be the verse – in intregime, ca e scurta (si intensa):

They fuck you up, your mum and dad.
  They may not mean to, but they do.
They fill you with the faults they had
  And add some extra, just for you.
But they were fucked up in their turn
  By fools in old-style hats and coats,
Who half the time were soppy-stern
  And half at one another's throats.
Man hands on misery to man.
  It deepens like a coastal shelf.
Get out as early as you can,
  And don't have any kids yourself.

Si un fragment din Prayer befor birth a lui Louis MacNeice:

I am not yet born; O fill me
With strength against those who would freeze my
     humanity, would dragoon me into a lethal automaton,
        would make me a cog in a machine, a thing with
           one face, a thing, and against all those
              who would dissipate my entirety, would
                 blow me like thistledown hither and
                    thither or hither and thither
                       like water held in the
                          hands would spill me.
Let them not make me a stone and let them not spill me.
Otherwise kill me.

Restul, aici.

Bilant

O rama de lemn (la 5 ani se sarbatoreste ” nunta de lemn” – dupa cum stiati, desigur!) – incredibil de frumoasa, cu maci, buburuze si dragoste – facuta cadou de… cealalta jumatate a mea :) .

Un buchet mare de trandafiri proaspat taiati din gradina (ce mult o sa-mi placa sa fac asta cand o sa locuiesc in casa aceea de la tara). O cutie de bomboane Bucuria de la mama lor.

Cinci emailuri cu urari de la Mama (geez!) .

Finalul primului an gradinaresc – sarbatorit fix astazi. Ocazie cu care am avut prima cearta cu Bogdan pe tema “te imbraci frumos”, fix cum avea mama cu mine si mi-am promis sa nu am niciodata cu copiii mei (so much for “eu nu am sa fac niciodata asa ceva!”…).

Traditionala iesire in doi de ziua noastra. Si netraditionala iesire la un pahar de vin cu niste oameni primitori si calzi si care nici macar nu-s nasii nostri.

Si traditionala intrebare “mai stam?”.

Mai stam.

Carnetelul cu multumescuri, editie speciala

vineri, 18 iunie 2010

MULTUMESC:

  • fiindca imi cunosti, accepti si tii minte majoritatea idiosincraziilor (cum ar fi ca ma amuza-enerveaza drapelul de la camin);
  • ca imi faci sandwichuri seara; ca incerci “retete” noi care sa imi placa mai mult:
  • ca nu imi ceri sa raspund la telefon; ca stii cum sa dai de mine cand vrei; ca ti-ai salvat in agenda numerele prietenilor mei pe care ii poti intreba despre mine;
  • ca observi de cand intri pe usa ca am asezat lucrurile prin casa; ca ai invatat sa faci asta si cu voce tare :) ;
  • ca te lupti asa de amuzant sa nu fii tu cel care stinge lumina seara;
  • fiindca ma tii in brate in fiecare noapte, chiar si la Bucuresti unde a fost ingrozitor de cald :-> ;
  • fiindca stii ce sa faci cand imi este rau, cand sunt suparata, cand sunt dezamagita sau nervoasa si oricand nu reusesc sa-mi gasesc echilibrul;
  • fiindca imi esti alaturi de mai bine de 11 ani; de 5 ani “sub” acelasi nume.

facebook

Despre cum o aplicatie “de clasa a saptea” de pe facebook made my evening:

De fapt nu “aplicatia”, ci raspunsul, dar… :)

Ocupatii de week-end

Sa mai zica cineva ca nu incurajam feciorul sa experimenteze munca de jos…

(Da, da, spala masina. Serios.)

…sau placerile simple ale vietii:

(in traducere libera: mersul descult. murdaritul cu rasina. si spalatul cu apa din sticla. nu, cu toporul nu se joaca, e numai de decor.)

P.S.: Pixeli mai multi nu avem. E criza. Sau bunicul crede ca se taxeaza in plus :D

Like mother, like son (categoria Bogdan zice)

“Mami, eu acuma ma nu-incalt. Adica ma descalt!”.

*

*             *

“Cine e baiatul drag al lui mami?” Raspunsul nu este “eu”, doamne fereste. Raspunsul e “asta de pe covor care mananca acuma iaurt”.

*

*                 *

Asa cum nu ar zice “vreau la baie” sau altceva la fel de clar, ci:

“Mami, eu acuma ma duc tot inainte”.
Eu: “pana unde?”
El: “pana la covorul ala alb din fata mea” (merge agale in timpul asta)
Eu (incepand sa banuiesc): “ce sa faci acolo?”
El, peste umar: “pipi!” (plus expresia si tonul de “doh!”)

Priceless…

Tratat

Daca mi-ar fi spus cineva ca abia o sa astept sa prind o clipa libera ca sa citesc o carte de sapte sute de pagini al carei titlu incepe cu “tratat”  – as fi ras din toata inima.

Totusi, iata-ma, cu Irv, si lucrurile pe care nu le-am invatat la scoala (desi ar fi trebuit).

o sclipire din viitor

…pana cand vom fi amandoua batrane si tu vei avea o palarie portocalie si o pisica si copiii tai se vor stradui sa te convinga sa renunti la ea (la pisica, nu la palarie); iar eu voi locui la tara, intr-o casa cu usa ce da spre gradina si copiii care merg la scoala se vor opri dimineata la mine pentru ceai si prajituri…

Stii de ce am zambit si de ce eram asa de bucuroasa?? Pai, din doua motive: fiindca a fost ca si cum am vazut o sclipire din viitor si era dintr-un viitor luminos si cald si pe care mi-l doresc. Si pentru ca tu erai in el.


P.S.: si pentru ca mi te-am imaginat scotand foaia aia galbena (si mai galbena de la vreme) si luandu-te de mine ca te-am facut “tradatoare”.  :D

sens

Nu am uitat cum se fac lucrurile. Nu mi-am pierdut increderea in Univers. Cunosc viteza ametitoare cu care se pot rezolva toate in cele mai surprinzatoare moduri cu putinta.

Astept doar sa capete sens.

Iti spun “TE IUBESC”, dar…

…uneori vreau sa spun “mi-ai lipsit”. Vreau sa spun am uitat cum sa te caut, cum sa-ti regasesc prezenta in gandurile mele.

Iti spun “TE IUBESC”, dar…

…uneori vreau sa spun “am incredere in tine”. Vreau sa spun poti s-o faci! Vreau sa spun intinde-ti aripile si zboara! Ai tot ce-ti trebuie, chiar aici, chiar acum. Daca doar te-ai putea vedea putin prin ochii mei.

Iti spun “TE IUBESC”, dar…

…uneori vreau sa spun “sunt aici pentru tine”. Stiu ca ai dat cu capul de pragul de sus, si mai ales stiu ca doare. Vreau sa spun e ok. Vino sa te tin in brate. Poti sa plangi pana mai trece. Promit sa nu te-ntreb nimic. Promit ca nu-ti dau teste de filosofia vietii.

Iti spun “TE IUBESC”, dar…

…uneori vreau sa spun “sunt mandra de tine”. Vreau sa spun iata, ma uit la tine si vad cum cresti. Vreau sa spun stiu ca nici nu-ti dai seama cat de departe ai ajuns!

Iti spun “TE IUBESC”, dar…

…uneori vreau sa spun “lasa-ma sa fac ceva pentru tine”. Vreau sa-ti spun daca ai putea vedea dragostea, ai vedea acum o ninsoare aurie de lumina calda care pluteste de la mine spre tine. Vreau sa-ti spun aud adesea o muzica atunci cand sunt in preajma ta.

Iti spun “TE IUBESC”, dar…

… uneori vreau sa spun “uite, acum s-a miscat cerul”. Sau uite, acum se invart stelele in jurul inimilor noastre.

Dar in loc sa-ti spun toate astea, deseori iti spun “TE IUBESC”.

Mai putin, desigur, atunci cand nu pot sa-ti spun “TE IUBESC”, si iti spun toate astea…