Irina Şubredu

…sa te invat ca o “zi de nastere” este ca orice alta zi. Ca te poti simti la fel de special pe 8, pe 10 sau pe 29 februarie; ca iti poti face daruri in orice alta zi si poti alege sa nu tii numaratoarea anotimpurilor care trec de cand ti s-a spus “Bun venit pe planeta Pamant!”.

…sa nu pretind niciodata ca stiu mai bine decat tine ce este mai bine pentru tine, chiar daca atunci cand fac ceva pentru tine, am cele mai bune intentii.

…sa-mi amintesc cat mai des ca toata familia este a ta si tu esti “al lor”; ca ai cate ceva din fiecare si fiecare are voie sa te iubeasca si este dreptul tau sa primesti dragoste de la toti.

…sa stau si sa astept randul meu la imbratisari si la “pupicii aceia care o topesc pe mami”, fara sa cersesc si fara sa te fac sa te simti vinovat cand vrei sa fii in alta parte si sa faci altceva.

…sa tac mai des si sa ascult mai mult ce ai tu de spus, fiindca mi-ai aratat de nu stiu cate ori ca stii atat de bine ce spui. Promit sa-mi musc limba cand o sa-mi mai spui “Mami, ninge” si eu o sa vreau sa-ti explic savant ca “mami, e prea cald ca sa ninga. acum afara ploua” – numai ca sa descopar a doua zi totul acoperit de zapada.

Promit sa nu te pun sa promiti ca vei trece numai prin usi si vei lua de buna numai lumea pe care o vezi si sa nu incerc vreodata sa te conving ca viata e “doar un accident care ti se intampla inainte sa mori”. Promit sa-ti deschid usa larg catre tot ce cred, stiu si simt eu si sa iti dau voie sa ma depasesti cu mult si sa ajungi in locuri unde nici cea mai salbatica imaginatie pe mine nu ma poate duce.

Promit sa recunosc mereu cu mana pe inima, asa cum fac acum, cand ai doi ani, ca tot ce fac “pentru tine” de cand ai venit – fac de fapt pentru mine. Ca nu-mi datorezi nimic, nu te leaga nimic, nu trebuie sa dai nimic inapoi (sau, mai cinstit, ca eu primesc deja inapoi de o mie de ori tot ce-ti dau!).

Promit sa-ti amintesc mereu despre lumina pe care o porti, despre dragostea de care esti in stare, despre minunea care esti in viata noastra. Iar daca vreodata vei alege sa intorci spatele tuturor acestora, si sa le uiti, promit sa-ti respect alegerea, oricat de greu imi va fi, stiind ca nu sunt aici ca sa traiesc viata ta in locul tau si nici sa fac alegerile tale pentru tine.

Promit sa ma bucur mereu ca m-ai ales ca mama; sa consider asta suficient; sa nu-ti mai cer sa demonstrezi de-acum incolo nimic si nici sa nu ma indoiesc de dragostea ta sau sa te intreb vreodata “pe cine iubesti mai mult”.

Dar mai ales, Dragul meu, promit sa te iubesc intotdeauna in cel mai senin si mai frumos si mai cald fel de care sunt in stare, asa cum te-am iubit de cand am stiut ca esti cu mine; si dragostea mea sa fie mereu ca o lumina mica aprinsa, care, indiferent cat de neagra este noaptea, cat de infricosatoare este furtuna sau cat de departe esti tu, sa-ti arate mereu drumul catre Casa.